Tehnologia de infiintare a pajistilor semanate

Infiintarea pasunilor, lucrarile premergatoare si insamantatul

Pajistile semanate sunt considerate culturi intensive, de mare randament, astfel ca trebuie acordata o importanta deosebita locului acestora in cadrul asolamentului.

Putem defini asolamentul ca fiind impartirea unei suprafete de teren intr-un numar de parcele sau sole, iar rotatia culturilor este succesiunea lor in timp si spatiu. Prin asolament se urmareste: cresterea productivitatii culturilor, reducerea aparitiei buruienilor, a bolilor si a daunatorilor, utilizarea eficienta a substantelor nutritive din sol, etc. Cea mai buna clasificare a asolamentelor se realizeaza in functie de specificul fermei, tinand cont de urmatoarele criterii: numarul solelor si a anilor de rotatie, sola amelioratoare a fertilitatii solului, natura si destinatia productiei obtinute.

Pentru a obtine o pajiste semanata de calitate foarte buna in cadrul asolamentului, se recomanda ca insamantarea sa se realizeze dupa culturi de leguminoase (mazare, borceag). Rezultate bune la infiintarea unei pajisti semanate se obtin si atunci cand insamantarea se realizeaza dupa culturi de prasitoare (porumb, sfecla, etc), sau culturi de paioase. Atunci cand se alege suprafata destinata pajistii semanate, o atentie deosebita trebuie acordata remanentei in sol a erbicidelor utilizate anterior.

Pregatirea patului germinativ:

• Pentru semanatul de primavara, toamna se executa lucrarea de arat la adancimea de 25 - 30cm;
• Daca aratura este bolovanoasa, se recomanda efectuarea unei lucrari de grapare cu grapa cu discuri in agregat cu grapa cu colti reglabili;
• Primavara, pregatirea patului germinativ se poate realiza printr-o mobilizare superficiala a solului cu combinatorul sau cu grapa cu colti;
• Se recomanda folosirea tavalugului inainte si dupa semanat, deoarece patul germinativ trebuie sa fie uniform si umed pentru a asigura o germinare uniforma si rapida;
• Pentru semanatul la inceputul toamnei, pregatirea terenului se poate efectua numai prin lucrari de discuire (4-5), executate perpendicular, ultima lucrare fiind tavalugitul terenului.

Epoca de semanat:

• In conditiile din tara noastra, semanatul primavara devreme (cand temperatura din sol este de 5-6 grade C), de indata ce terenul permite executarea lucrarilor de pregatire a patului germinativ, da rezultatele cele mai bune.
• Amestecurile furajere (FORAGEMAX) se pot semana si in perioada de la sfarsitul verii - inceputul toamnei (lunile august - septembrie), dar numai in cazul in care se asigura necesarul optim de temperatura si de umiditate, din precipitatii sau din irigare;
• Intarzierea semanatului constituie una din cauzele importante ale rezultatelor slabe ce se obtin la infiintarea pajistilor semanate, ducand pana la compromiterea acestora.

Metode si norme de semanat:

• In randuri intr-un singur sens (are dezavantajul de a lasa mai mult spatiu buruienilor de a se dezvolta, distanta dintre randuri fiind de maxim 12,5 cm);
• Incrucisat (in randuri in doua directii, rezultatele fiind net superioare fata de insamantatul intr-un singur sens, deoarece se realizeaza o densitate mai mare a plantelor pe m patrat, si in acelasi timp se diminueaza gradul de aparitie a buruienilor) sau intercalat intr-un singur sens (in functie de spatiul de manevra al utilajului agricol, distanta dintre randuri fiind de 6 cm);
• Prin imprastiere (ofera o mai buna acoperire a solului, dar se va avea grija ca semintele sa fie acoperite si sa faca un bun contact cu solul umed).
• Doza minima se recomanda cand sunt asigurate conditii optime de germinare. In masura in care conditiile nu permit o prelucrare perfecta a patului germinativ se recomanda cresterea normei de semanat pana la 35 - 40 kg/ha.

Aplicarea ingrasamintelor:

Analiza solului este un bun ghid pentru fertilizare. Fertilizarea influenteaza productia si calitatea recoltei. Principalele elemente nutritive necesare sunt: azot, fosfor, potasiu, dar si magneziu, sulf si altele. Reciclarea de P si K din gunoiul de grajd va reduce necesarul de fertilizatori. Cand pasunatul este folosit pe timp de zi si de noapte, o cantitate de 75 kg K si 20 kg P obtinuta din ingrasamant va acoperi, in mod normal, o eventuala nevoie de fertilizare.

Azot

Aplicarea de azot duce la cresterea productivitatii, a densitatii si a continutului de proteine din substanta uscata, precum si la imbunatatirea concentratiei de energie din grana pentru animale. In tabelul de mai jos sunt prezentate dozele optime de N recomandate pentru amestecurile furajere (ForageMax) pe hectar, pe perioada unui an agricol.

Fosfor

Necesarul anual de fosfor este de 30 - 35 kg P (70 - 115 kg P2O5) pe an pentru fiecare hectar, pentru solurile cu un nivel normal.

Potasiu

Iarba si trifoiul necesita o cantitate relativ mare de potasiu - de la 150 la 400 kg K (180 - 480 k2O g)/ha/an - in functie de starea solului. Continutul de potasiu poate varia foarte mult, in functie de tipurile de sol, si, de asemenea, in functie de anotimp. Prea mult potasiu poate influenta in mod negativ sanatatea animalelor, nivelul acestuia trebuie controlat printr-o analiza a solului si prin aplicarea de potasiu de mai multe ori pe an. In special inainte de venirea iernii starea potasiului in sol si in plante trebuie sa fie foarte buna pentru ca acesta imbunatateste rezistenta plantelor la frig si ger.

Gunoiul de grajd

Cea mai buna utilizare a gunoiului de grajd pentru pajisti se realizeaza atunci cand acesta este maturat, evitand in acest sens inburuienarea solei respective, datorita prezentei semintelor de buruieni. Folosirea gunoiului de grajd lichid (malos) pe pasunile infiintate trebuie sa fie limitata doar la terenurile utilizate pentru cosit. Cel mai bun moment pentru utilizarea gunoiului de grajd este primavara devreme, cand incepe cresterea plantelor. Se recomanda aplicarea unei cantitati de 15 - 25 tone de gunoi de grajd lichid / ha, sau 40 - 50 tone de gunoi de grajd solid / ha.

ATENTIE! Distrugerea crustei

Devine necesara in primele zile de dupa semanat, in special dupa o ploaie, cand la suprafata terenului s-a format o crusta ce nu permite rasarirea plantelor. Aceasta crusta poate fi distrusa cu grapa de maracini sau cu grapa cu colti indreptati in sus.

Administrarea pajistilor semanate

Pentru pajistile destinate folosirii prin pasunat, in primul an de vegetatie, prima recolta se realizeaza printr-o coasa de toletare, pentru a favoriza o mai buna inradacinare a plantelor si pentru a elimina buruienile existente, astfel incat acestea sa nu intre in competitie cu plantele insamantate. Momentul realizarii acestei lucrari va fi ales astfel incat buruienile existente in cultura sa nu apuce sa produca seminte.

In continuare, se poate efectua un pasunat usor, cu o incarcatura de animale mica pentru a nu distruge covorul vegetal. Momentul optim de incepere a pasunatului este cand inaltimea plantelor este de 10-15 cm, in cazult pajistilor in care predomina plantele cu talie scurta, si 15-20 cm pe pajistile semanate, formate din specii cu talie mijlocie - inalta.

Pentru pajistile folosite in regim de faneata, recoltarea prin cosire, se face in functie de specia dominanta din amestec. Epoca optima de recoltare variaza de la un tip de faneata la altul, de la un an la altul, in functie de planta dominanta si de conditiile climatice (2-3 recolte pe an). Inaltimea optima de la sol la care se executa recoltarea fanetelor este de 4-5 cm, cu mentiunea cal a ultima cosire, inaltimea de la sol sa fie de 7-8 cm.

Ultimul ciclu de pasunat si ultima cosire se vor realiza pana in apropierea temperaturii de 0 grade C, care coincide cu aparitia primelor brume, iar calendaristic pana la inceputul lunii octombrie in zona de campie.

Suprainsamantare pajistilor

Instructiuni de suprainsamantare

In reusita suprainsamantarii trebuie respectate si aplicate urmatoarele verigi tehnologice: stabilirea amestecului pentru semanat, a epocii optime de suprainsamantare, a metodelor de semanat si a normelor de samanta, a modului de fertilizare si de folosire a pajistilor suprainsamantate prin aceasta lucrare.

Semanatul

Semanatul se va face in acelasi timp cu sacrificarea, utilizand circa 25 kg/ha din amestecul potrivit de seminte (GRASS MAX ORIGINAL), la adancimea de 1 cm. Semanatul se poate face si separat, folosind o semanatoare in randuri sau o semanatoare speciala pentru insamantare directa.

Imediat dupa semanat, se va face o tavalugire a terenului pentru a-l consolida si pentru a asigura un contact optim intre seminte si sol. Timpul alocat pregatirilor si insamantarii este deosebit de important, asigurandu-se astfel contactul semintelor cu solul.

Timpul pentru realizarea lucrarilor

Suprainsamantarea trebuie sa se faca primavara foarte devreme cand plantele nu au pornit in vegetatie, sau imediat dupa cosire sau pasunat, in lunile de vara tarzie pana toamna, in asa fel incat, de la efectuarea lucrarii si pana la intrarea in iarna, plantele sa aibe suficient timp sa se dezvolte.

Fertilizarea

In primul an de suprainsamantare se aplica doze scazute de ingrasaminte (N50P50K50) pentru a nu stimula dezvoltarea plantelor existente in defavoarea celor suprainsamantate. Din anul al doilea de vegetatie se poate creste doza de fertilizare, in functie de cerintele din sol.

Modul de folosire

In primul an de suprainsamantare, pajistea se valorifica numai prin cosire, pentru a da posibilitatea ca plantele semanate sa se dezolte si sa se instaleze in conditii cat mai bune.